Nimic nu e imposibil – Partea a XIII a

Treaba mea era să ”citesc” oamenii. Dar, Mariah, avea acel ceva care nu mă lăsa să o fac. Era mult mai puternică decât credea cineva. Era o mamă, care făcea totul pentru fiica ei. Am umblat împreună cu ea timp de 3 luni pe la tribunale, și nu regret asta, pentru că a reușit să păstreze fata doar pentru ea.


Între timp, am pierdut-o pe mama. Pierdusem ceea ce iubeam cel mai mult. Avuse cancer și ascunsese acest lucru de mine. Nu puteam să fiu furios pe ea, că așa nu o aduceam înapoi. Mariah, era alături de mine, și nu mă lăsa niciodată să mă simt singur.

Se pare că tatăl meu,Tudor, a ajuns în închisoare. Într-un fel mă bucuram, dar nu doream nimănui să ajungă acolo. Am avut unele cazuri în închisoare, și e foarte greu. Nu trebuie să te pui rău cu nimeni, pentru că s-ar putea să ajungi mort.

*** un an mai târziu ***

E primăvară, mai exact 8 Martie. Locuiam împreună cu Mariah și Olivia. Așa că, am decis ca să o trimit pe Oliv, la bunica ei. Mariah era plecată cu Julia la cumpărături.Eu, eram singur, și încercam să pregătesc o noapte specială. De la ușă până la dormitor, am făcut o ”cărare” de petale de trandafiri- roșii și albi-. Pregătisem o cină. Dar toate astea nu se comparau cu ce aveam să fac.

Pe la 8 pm, a ajuns acasă. Eu o așteptam în dormitor. Am privit furiș să văd unde e, și când a intrat în cameră, i-am pus mâna la ochi..

– Nu trișa !

– Dar ce se întâmplă ?

– E surpriză.

Am așezat-o pe pat, spunându-i să deschidă ochii doar când îi zic eu.M-am pus în genunchi în fața ei.

– Poți să-i deschizi.

Mă privi uimită când a văzut că am o cutiuță în mână. Am deschis-o încet.

– Mariah, vrei să te căsătorești cu mine?

– Da!!! spuse cu lacrimi în ochi.

– Bine, uite, acolo e rochia ta.

– Poftim?!

– Păi ai spus că vrei.

– Acum?

– Da! Nu vreau să mai pierd nicio clipă.

Am ajuns la biserică, unde ne așteptau Julia cu Olivia, împreună cu familia Mariahei.Totul era decorat frumos, cu trandafiri albi așa cum îmi dorisem. Ei îi venea superb rochia. Era simplă dar îi scoteau în evidență formele.Olivia era cu verighetele.După ce am depus jurămintele, am ”furat” mireasa și am plecat cu ea în luna de miere – Paris, orașul iubirii-.

De atunci, suntem o familie fericită, la care s-a adăugat un nou membru, Jonathan, fiul nostru.

 – Sfârșit-

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s