În loc de ‘noapte bună’.

‘Peste 20 de ani vei fi mai dezamăgit de lucrurile pe care nu le-ai făcut decât pe cele care le-ai făcut. Așa că ridică ancora. Navighează în larg departe de siguranța portului. Prinde vântul care sa umfle pânzele. Explorează. Visează. Descoperă.’
– Mark Twain

free-people-la-dolce-vita-20_large

It’s all about love.

Someone asked me what I think about love.

It sucks, you no? Loving someone who doesn’t love you back. And you keep wishing that someday he’ll love you back, but deep down in your soul you know that will never happen. It just sucks!!!! – that’s what I think.

But I answered: Love is great. Really great.

I guess sometimes is better not to say what you really think.

tumblr_mjmiot3lzn1r6r1abo1_500_large

Eliberare.

În partea a doua a filmului 3 Metros sobre el cielo, în Tengo ganas de ti, spun de o scrisoare în care să scrii tot ce nu ai apucat să zici, dar să nu o trimiți niciodată, sau alegi să faci ce vrei tu cu ea. Mi s-a părut o idee foarte interesantă așa că am scris și eu una. Pentru el. Te eliberezi scriind.

Încă nu m-am decis ce să fac cu ea…Dar un lucru știu sigur: nu o să o trimit. N-are rost…Am scris-o ca să-l pot uita puțin, pentru că zilele astea m-am gândit tot timpul la el…

‘Și poate că undeva, cândva ne vom întâlni și poate că relația noastră va primi o altă șansă….sau poate că ne vom întâlni și ne vom uita unul la celălalt și ne vom zâmbi…dar nimic mai mult.

De când cu tine, nu mai sunt sigură de nimic. Ci doar de un lucru: nu te voi lăsa să afli că m-am îndrăgostit de tine; dar poate știi, poate ți-ai dat seama…Chiar m-am săturat să mă tot gândesc atât de mult la ce ar fi putut fi. Este timpul să închei acest capitol.

Nu pot să-ți spun ‘La revedere!’ pentru că mi-e foarte greu. Speranța asta nu mă lasă și cred că niciodată nu mă va lăsa.

Pe data viitoare, dragule….

A ta…..’

Cam așa sună sfârșitul…

Eu una vă recomand să faceți și voi asta, pentru că toți cred că avem lucruri pe care am vrut să le spunem cuiva, dar n-am mai apucat…

DSCN0863

Cu ce scop?

Oamenii: cheltuiesc mulți bani pe haine scumpe, tratamente faciale, mașini și toate alea. Dar nimeni nu cred că s-a întrebat pentru ce? Nu poți ascunde imperfecțiunile, pentru că ele vin din interior. Și dacă nu te simți bine tu în interior, acest lucru se va reflecta la exterior, iar toate aceste lucruri scumpe, vor fi în zadar.

tumblr_mj976mprZM1qjaep7o1_500_large

Nimic, dar totul.

Și la sfârșit tot ce rămâne e lacrima ei, care o asigură că tot ce s-a întâmplat a fost adevărat. Toate momentele frumoase sau urâte, toate gesturile mici sau mari. Rămâne o durere înspăimântătoare, care cu timpul poate că trece, dar pe moment te sfâșie. Dar rămâne iubirea vie în ea, care nu va dispărea niciodată. Niciun gest, niciun zâmbet, nicio atingere nu o va mai putea face să se simtă așa cum a făcut-o el. Iubirea lor rămâne ca o flacără pe care nu o poți stinge așa de ușor. Și ea ar da orice să-l aibă înapoi… Dar cine o poate asigura că totul va fi ca la început? Cine îi va putea șterge lacrimile din inimă? Nimeni, dar absolut nimeni. De obicei, lucrurile mari când se sfârșesc, aduc multă durere și nu le poți niciodată reface sau resimți.

Partea bună? Amintirile le iei cu tine chiar și în mormânt. Peste ani, durerea se va micșora, dar iubirea și amintirile vor rămâne la fel de vii.beautiful-girl-hat-dress-photo-wallpaper-1680x1050

Departe.

Și uneori vreau să-mi pun visele într-o valiză pe care să o arunc în mare. Să plutească departe de părerile urâte ale oamenilor. Departe de tot.

4_large (1)